Uppsala este un important centru universitar și cultural al Suediei. Aici este și un important muzeu al popoarelor gotice. Cel mai valoros artefact este Biblia Wulfila sau Codex Argenteus. Istoria sa este unică și oarecum surprinzătoare. Prof. dr. Lars Munkhammar, istoric, afirmă într-un interviu: „… Wulfila a folosit în traducerea acestei Biblii o limbă veche despre care nu știm nimic … Acest alfabet special a fost folosit în Suedia, nu știm pe ce perioadă. În paralel cu alfabetul latin, această scriere a fost folosită ca scris sacru, mult după Wulfila …. S-a născut în 311 d.Hr. și probabil a murit în 381 d.Hr. … și la mijlocul secolului al IV-lea d.Hr. a tradus Biblia. S-a născut și a trăit în Dacia, România de astăzi și a devenit episcop al popoarelor gotice”. (minutele 54.25-55.00) /1/

Antrenat la școala de religie zalmoxiană, Wulfila a petrecut timp în Constantinopol, noua capitală a Imperiului Roman. A devenit episcop creștin, primind misiunea de a traduce Biblia. Biblia tradusă include cele patru evanghelii. Literele folosite provin din greacă, latină și getică (90%) și rune suedeze (10%). Această traducere nu susținenea filierea germanică a episcopului Wulfila. Apoi a început un lung pelerinaj către nordul Europei. Începe un amplu și îndelungat proces de creștinare a popoarelor și triburilor din zonă.

Exista o serie de contradicții și dispute în literatura istorică privind o anumită confuzie generată de cuvintele get-got. Nu constituie subiectul prezentului demers. Sunt necesare totuși unele precizări.

G. Gheorghe, într-o cercetare extrem de bine documentată și cu argumente pertinente, Getica-Studiu introductiv, precizează:

„De la get la got s-a schimat o vocală, dar prin această schimbare nu s-a născut o nouă etnie, operaţie cu desăvârşire imposibilă chiar pentru un prestigitator mundi….. Nicăieri, nici la Cassiodor*-Iordanes** nu se indică nicio dată la care ar fi apărut aceşti aşa-zis goţi. Fiind vorba de un arbore genealogic fabulos nu se puteau marca măcar naşterile protagoniştilor selectaţi şi bătăliile date, prin ani calendaristici…. Cu goţii s-a dorit să se facă o excepţie, cum am arătat şi cum au remarcat şi alţii (F. Donald Logan, J.A. Leake, etc.), dar scopul acestei “excepţii” introduse de istoriografia medievală, în principal germană, dar şi franceză, avea scop politic, nu reprezenta o realitate.”/2/

Unele clarificări sunt necesare pentru a împiedica introducerea „unor subtilități false în analele istoriei.”