Elemente pentru o teorie a dublei piramide răsturnate.O posibilă paradigmă (II)

Să începem procesul imaginar de transalație pe verticală. Dialectica mișcării va impune o intersectare a unor concepte specifice proceselor sociale  ce însoțesc globalizarea, aflate pe diverse trepte ale acesteia cu nevoile sociale individuale ierarhizate în conformitate cu piramida lui A. Maslow. Impactul va fi unul multiplu, cu conotații diferite, cu consecințe previzibile/imprevizibile asupra diverselor forme de exprimare societală și individuală.

ETAPA I

Fenomenul narativ, un segment al fenomenului globalizării, intră în spațiul autoactualizării (ultimul) al Piramidei lui Maslow. Pot exista o multitudine de interpretări. Imaginea rezultată este formată din patru piramide care rămân (două pe fiecare parte) în zonele alocate inițial, în afara zonei comune de intersecție.

Cercetările asupra fenomenului narativ sunt relativ recente, cu toate implicațiile conceptuale, metodologice și pragmatice.

Nu există entități de stat (cu rang de mare putere, în prezent sau în trecut) sau de altă natură care să  abordeze în mod explicit și direct impunerea unei globalizări forțate. Desigur, diverse cercuri academice, centre de putere, formale sau informale, pot lua măsuri, aborda  și susține unele fenomene cu conotații globale. Numeroase teorii ale conspirației marchează egalitatea dintre globalizare și o ipotetică guvernare mondială. Identificarea acesteia este una deficitară. 

În contextul menționat mai sus, nu exclud nicio ipoteză de lucru.

Geometria sacră utilizată (piramida) sugerează în prima „intersecție” dintre fenomenul narativ și nevoile persoanelor din vârful piramidei lui Maslow că doar o treime dintre aceștia (o elită) și narativi sunt compatibili în timpul procesului complex. Elita, în mod explicit sau implicit, direct sau indirect, își asumă o anumită transcendență asupra unor persoane sau grupuri sociale. Rezultatele acestui proces nu sunt uniforme, fiind influențate de structurile sociale și ierarhice, de centrele de putere locale și zonale. Ce se întâmplă cu celelalte persoane? Ei rămân, în mod firesc, în afara procesului.

ETAPA II

Vom continua să mișcăm piramida globalizării pe verticală în ipoteza invocată. Cele două segmente din partea de jos a acestei piramide se vor suprapune cu cele două segmente din partea de sus a piramidei lui A. Maslow. Vom asista la o extindere a sferelor de influență ale nevoilor narative și instituționale în spațiul persoanelor aflate într-o situație de satisfacere a nevoii de stimă.

Coliziunea celor două concepte nu este una rigidă sau distructivă. Dimpotrivă, acesta va genera procese sociale neliniare, multiple și biunivoce. Nevoile instituțiilor interne și  asigurarea variabilelor sociale și culturale pentru satisfacerea nevoii de stimă pot influența stabilitatea și dezvoltarea țărilor.  În accepțiunea acestei teorii, includem toate instituțiile și organizațiile, publice sau private, la nivel central sau local, cu diferite forme de exprimare și atribuții specifice. Nevoile acestor instituții sunt de natură materială, financiară, organizațională, implicit de resurse umane înalt calificate etc. Să ne imaginăm, de exemplu, „bătălia competențelor” pe raportul cerere-ofertă.

Globalizarea, ca proces social, va fi pusă la îndoială sau nu își va marca  noul teritoriu, acolo unde avem instituții interne disfuncționale, dezorganizare socială și resurse umane competente insuficiente.

ETAPA III

Să continuăm procesul de translație verticală. În această fază a procesului, trei segmente aparținând fenomenului globalizării se vor „amesteca” cu alte trei  segmente din piramida nevoilor. La nivel de stat, nevoile vor fi împărțite între interesele naționale și cele ale oamenilor. Nevoile naționale diferă de la țară la țară. Un rol major îl joacă componenta demografică. În același context, nu putem neglija nevoile sociale, economice, educaționale, etc. pentru toți cetățenii unei țări. Nimeni nu impune cu forța așa-numitele valori globale. Procesul este unul lent, de asimilare și adaptare a unora, de respingere a altora. Apar forme de extremism.

În cel de-al treilea segment al piramidei nevoilor individuale se găsesc componente majore ale structurii personalității fiecăruia: dragostea, prietenia, apartenența, relațiile de familie și alte grupuri sociale. Aceste forme de manifestare a nevoilor specifice acestui segment sunt influențate de tradițiile locale, prejudecăți, istoria zonei, religie, tipuri de familie, etc. Componentele moderne ale comunicării și socializării impun alte forme de relaționări. Satisfacerea totală sau parțială a acestor nevoi în circumstanțe de normalitate socială va determina șanse crescute de integrare a indivizilor. Nu sunt eliminate diversele forme de excluziune socială, marginalizarea sau apariția unor forme extremiste de manifestare în spațiul public.

ETAPA IV

Să continuăm călătoria abstractă a abordării propuse. Vârful piramidei răsturnate a globalizării se intersectează cu al doilea nivel al piramidei nevoilor personale. În acest domeniu oamenii trebuie să își asigure nevoile de siguranță pentru ei înșiși, pentru propriile familii pentru a începe lungul drum al unei cariere sau blocarea în acel segment. Nevoile native ale globalizării pot susține mental realizarea unui set de măsuri și acțiuni pentru a asigura siguranța individuală și de grup, a măsurilor sociale de securitate.  Fenomenul în sine este un lung  proces. Societățile umane au niveluri diferite de dezvoltare economică și socială. Prin extrapolare, măsurile pragmatice pentru a asigura siguranța personală pot prezenta multe elemente de individualizare, de diferențiere sensibilă în aplicarea ei. În contextul mai general, ele se plasează în  paradigma dorită.

Din perspectiva subiectului abordat, asigurarea nevoilor regionale este de maxim interes în realizarea unui anumit tip de integrare zonală. Au fost create primele organizații formale și informale, care gestionează (cel puțin) interesele comune ale zonei. La nivel global, există însă o multitudine de astfel de forme de organizare care acoperă diverse domenii. 

ETAPA V

Ultima etapă a translației. Un segment care aparține elementelor constitutive ale globalizării intersectează segmentul nevoilor fiziologice (vizează întreaga populație a lumii).

 

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

 

  • Rezultatele excepționale obținute în dezvoltarea tehnologiilor contemporane asigură un grad ridicat de comunicare și socializare pentru miliarde de oameni.
  • După cel de-al doilea război mondial, am asistat la începutul proceselor de integrare zonală sau regională a diferitelor grupuri de țări, cu conotații economice, financiare, sociale, militare, culturale, etc. Ele sunt elementele de referință care vor reprezenta bazele globalizării.
  • Globalizarea se va realiza în etape, generând procese și fenomene într-o dialectică continuă, complexe de interacțiune, uneori contradictorii.
  • Pe măsură ce fenomenul globalizării se extinde, gradul de satisfacere a nevoilor individuale neuniforme va crește.
  • Diferitele procese de integrare zonală vor continua.
  • Unele elite, dar și factorii de decizie discreți asigură coordonarea procesului ca atare, dar și prioritățile momentului.

Există mișcări anti-globalizare.

 

PUNCTE SLABE

 

  • Indeterminarea temporală a fenomenului.
  • Modelul teoretic propus sugerează că o mare parte a populației globale nu va fi integrată în procesul de globalizare, la finalizarea acestuia.
  • Interacțiunea nevoilor individuale – nevoile de globalizare pot genera conflicte, crize, nemulțumiri, divergențe de interese sau chiar războaie locale.
  • Interesele factorilor culturali sau religioși sunt, în unele domenii, obstacole majore în calea globalizării.
  • Vizibilitatea globalizării este mai evidentă în nord decât în ​​sudul planetei.
  • Globalizarea, ca model abstract de analiză propus, nu va putea asigura nevoile fiziologice și de siguranță ale întregii populații a planetei.

După cum specificăm, globalizarea nu trebuie confundată cu Noua Ordine Mondială (factorii de decizie majori sunt reprezentați de puterea sau puterile globale și de interesele lor geopolitice). Globalizarea, din punct de vedere conceptual, nu este asumată de nicio entitate juridică care contează. Putem vedea efectele parțiale ale globalizării, chiar dacă exprimările inițiale erau diferite.

 

OPORTUNITĂȚI

 

  • Sfârșitul erei coloniale și a Războiului Rece, căderea comunismului în Europa de Est și dispariția bipolarității politice globale a permis avansarea ipotezelor de lucru despre evoluția societății umane din perspectiva noilor jocuri de putere la nivel global. Globalizarea este un astfel de exemplu.
  • Redistribuirea sferelor de influență, accesul la surse noi de energie și alimente, noi tehnologii militare și interne, rolul major al instituțiilor financiare globale, penetrarea fluxurilor semnificative de capital în zone geografice netradiționale și atragerea forței de muncă ieftine pe piața muncii consolidează sprijinul pentru începutul globalizării în noi coordonate geografice.

 

1.4 RISCURI

 

  • Creșterea opoziției la schimbare.
  • Creșterea  sau menținerea decalajului economic între diferite țări și zone ale globului.
  • Impunerea valorilor globalizării fără acordul majorității populației și a liderilor săi poate genera conflicte, nemulțumiri, refuzuri tacite (motivele pot fi culturale, religioase, istorice, etc.)
  • Uneori, mentalul colectiv preferă societățile tradiționale, în detrimentul evoluției sociale.

Exercițiul de gimnastică mentală propus a analizat o serie de ipoteze cu privire la influența diferitelor segmente ale globalizării asupra categoriilor de nevoi personale (Piramida lui Maslow). Imaginea finală mi se pare concludentă. Au rezultat șase piramide mai mici, dar egale. Ele nu se încadrează în integrarea totală a nevoilor personale globale în fenomenul globalizării ca atare. Doar cele două piramide din zona centrală (albastru) asigură succesul acestui proces. Două treimi din întreaga populație nici măcar nu este integrată în acest proces global, iar alte două treimi nu au garanții că unele dintre nevoile lor personale vor fi satisfăcute.

Abordarea acestui subiect în ultimele decenii, în acest fel, nu satisface exigențele conceptuale. Noi soluții apar la…orizontul pragmatic al globalizării!?

Este adevărat că, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial,  a fost creată ONU și o multitudine de organisme și agenții internaționale  specializate, în subordonarea sau coordonarea sa. Au existat preocupări legate de sărăcie, migrație, trafic de persoane, sănătate, educație, dar și de probleme politice actuale. Astfel de acțiuni nu au fost legate de procesul ipotetic al globalizării.

Se pare că suntem în impas. Este nevoie de o altă abordare teoretică? Unitate și diversitate? Poate … Observ doar diversitatea. Globalizarea este deja prezentă, dar “mascată” în vectori de referință de maximă importanță. Se apasă pe accelerație..

Urmează Partea a III-a …

 

Textul reprezintă punctul de vedere al autorului.

Velemir Radovan

Velemir Radovan

Sociologist, University of Bucharest, Faculty of Philosophy, Sociology specialization. Phd. Sociology, University of Bucharest, PhD, Social and Political Sciences. Postgraduate in public administration / civil servants driving /, Organizational Management, National Institute of Administration, Bucharest. DIPLOME POSTUNIVERSITAIRE DE SPECIALISATION EN'' POULATION ET DEVELOPPEMENT'', CENTRE DEMOGRAPHIQUE O.N.U.-ROUMANIE. Certificate diploma, Three-step training program for social child protection specialists, USAID, WORLD LEARNING CHILDNET PROGRAM, UNICEF, CRIPS. Certificate of Developer, DFID, MMSS,BIRKS SINCLAIR&ASSOCIATESLTD.. Other certifications: Project manager. Trainer. Mediator. Expert in social work. . Measuring poverty and social exclusion. Fundamentals of Public Administration. Social Management. Social services development.
Global Goodwill Ambassador. HumanitarianSociologist, Head of Department, Executive Director, General Manager, Labour and Social Security Service, Olt County, ROMANIA. Associate Professor, University of Pitești, Romania.. RESEARCHER, IRSOP-MARKET RESEARCHCONSULTING Ltd., Bucharest. Expert, Birks Sinclair & Associates Ltd, Ministry of Labour, DFID. Member, Executive Secretary, COMMISSION FOR PROTECTION OF THE RIGHTS OF CHILDREN. Executive Secretary, Demography County Commission, OLT. Publications: BOOKS, RESEARCH, STUDIES, ESSEYS.
GRAND KNIGHT AND DEPUTY OF THE DELEGATION OF ROMANIA at ♛ Royal House of MacDonnell Lamont Couto d’ Chandos ✠ ⚜️ 

Post Views: 174